2010 GHIDUL ANGAJATORULUI pentru facilitarea participării angajaților la formare profesională continuă, calificare și recalificare
2010 GHIDUL ANGAJATORULUI
pentru facilitarea participării angajaților la formare profesională continuă, calificare și recalificare
Lucrareaa fost elaborată avându-se în vedere literatura de specialitate, practica și actele normative apărute până la data de 1 iulie 2010.
CINCI MOTIVEpentru
Formarea Profesională Continuă
MOTIVUL NR.1
Lipsa de flexibilitate este cel mai des invocată atunci când se fac referiri la piața forței de muncă din România. Abia apoi se vorbește despre calificarea “satisfăcătoare” a forței de muncă autohtone deși, pentru foarte multi angajatori, tocmai lipsa personalului calificat reprezintă principalul aspect negativ.
Multi înțeleg flexibilitatea doar ca “libertatea” angajatorilor de a angaja și concedia lucrătorii după bunul plac. Flexibilitatea înseamnă însă și prevederi contractuale mai puțin rigide, dar și strategii de formare profesională continuă, menite să favorizeze tranziții de succes pe piața forței de muncă. Este vorba de tranziția de la școală la locul de muncă, de la un loc de muncă la altul, de la nemuncă sau șomaj la un loc de muncă și, în sfârșit, de la un loc de muncă la pensionare.
O flexibilitate sporită înseamnă și o actualizare a cunoștințelor și deprinderilor, o creștere a adaptabilității, a angajabilității și a mobilității forței de muncă din România. Acest lucru e perfect posibil prin ceea ce numim Formare Profesională Continuă (F.P.C.)
MOTIVUL NR. 2
Lucrătorii și angajatorii din România au un număr mare de interese comune. Între acestea se regăsește și formarea profesională continuă, căci aceasta este importantă nu numai pentru dezvoltarea și performanța personală, ci și pentru că ea contribuie în egală măsură la sporirea valorii adăugate a companiei, precum și la creșterea economiei locale și naționale.
Din aceste considerente, asocierea lucrătorilor, a angajatorilor și a autorităților publice pentru susținerea formării profesionale continue devine astăzi firească și necesară. Efectele unei acțiuni comune sunt vizibile și persistente în timp, făcându-se simțite pe termen scurt, mediu și lung.
Promovarea parteneriatului în privința formării profesionale continue devine o condiție pentru asigurarea coerenței între educația și formarea inițială, formarea continuă și piața forței de muncă, iar realizarea unui sistem structurat de formare profesională implică atât angajamentul cât și participarea activă a partenerilor sociali, dar și a tuturor celor interesați. Astfel, rezultatele pozitive nu vor înceta să apară de-a lungul derulării activității.
MOTIVUL NR. 3
Flexibilitatea este, în egală măsură, opozabilă și angajatorului, căci și el trebuie să se organizeze și să se adapteze la schimbările tehnologice, informaționale, de management și de comunicare, trebuie să-și diversifice și să-și înnoiască produsele, să-și reducă costurile de producție, să revadă condițiile de muncă, să-și examineze restricțiile juridice din contractele de muncă, să-și motiveze personalul, să pună accent pe calitate, pe inovare și creativitate, astfel încât să răspundă exigențelor unei economii competitive și dinamice.
Toate acestea presupun o forță de muncă înalt calificată, cu un nivel de educație ridicat, având capacitatea de a se adapta rapid noilor tehnologii și nevoilor de schimbare ale pieței muncii, lucru posibil prin investiții masive în forța de muncă, prin intermediul unui program agresiv de formare profesională continuă.
MOTIVUL NR. 4
Nu trebuie neglijate nici stimulentele și facilitățile acordate angajatorilor, ce se investesc în formarea profesională continuă. Pe lângă lucrurile deja cunoscute, respectiv scutiri de TVA și deduceri din impozitul pe profit, fondurile europene de genul Fondului Social European, oferă oportunități efective de a investi în resursele umane din România.
Importante sunt acum voința de a face și ambiția de a reuși într-un domeniu de maximă importanță, care poate aduce beneficii concrete pentru milioane de oameni din România, schimbându-le în bine viața și oferindu-le șansa de a fi mai bine pregătiți profesional precum și locuri de muncă mai sigure și mai bine plătite, pe lângă profit și dezvoltare, la nivel local și național.
MOTIVUL NR. 5
Artizanul sistemului global de organizare a formării profesionale trebuie să rămână însă statul. Acesta are atât autoritatea, cât și responsabilitatea de a asigura resursele, instrumentele și mecanismele de educație și formare inițială, dar și de stimulare a participării la formare profesională continuă prin sprijinul furnizorilor de formare a adulților pentru dezvoltare personală.
Formarea profesională continuă este precondiția unei calități superioare pe piața forței de muncă din România, dar și forța de muncă înalt calificată este esențială pentru o economie ce se dorește a fi o economie bazată pe cunoaștere, o economie competitivă și durabilă.
|
|
CUPRINS
PASUL NR. 1
1. Formarea profesională a adulților. Noțiuni generale.
2. Obiectivele generale ale formării profesionale continue.
3. Organizarea formării profesionale.
PASUL NR. 2
1. Modalități de realizare a formării profesionale continue.
2. Programele de formare profesională.
3. Furnizorii de servicii de Formare Profesională Continuă.
PASUL NR. 3
1. Autorizarea Furnizorilor de Servicii de Formare Profesională.
2. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
3. Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților.
PASUL NR. 4
1. Finanțarea formării profesionale continue a salariaților.
2. Evaluarea și certificarea formării profesionale continue.
3. Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator.
PASUL NR. 5
1. Drepturile și obligațiile angajatorilor cu privire la formarea profesională continuă.
05
PASUL NR. 1
1. Formarea profesională continuă a adulților. Noțiuni generale.
- În limbajul comun, prin formare profesională înțelegem orice procedură prin care o persoană dobândește o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă, eliberate conform legii.
- Pentru că suntem preocupați de formarea profesională a adulților, din acest punct de vedere adulții sunt persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă și pot participa la programe de formare profesională, în condițiile legii.
- Formarea profesională cuprinde formarea profesională inițială și formarea profesională continuă organizate prin alte modalități decât cele specifice sistemului național de învățământ.
- Dacă formarea profesională inițială a adulților asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă, formarea profesională continuă este ulterioară formării inițiale și ea asigură adulților, fie dezvoltarea competențelor profesionale deja obținute, fie acumularea de noi competențe.
IMPORTANT
- Prin formare profesională continuă înțelegem procedura prin care o persoană având deja o calificare ori o profesie dobândește noi competențe cognitive și funcționale.
- Competența profesională reprezintă capacitatea de a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul specificat în standardul ocupațional sau în cel de pregătire profesională, recunoscute la nivel național.
- Competențele profesionale se dobândesc pe cale formală, nonformală sau informală:
a) prin calea formală se înțelege parcurgerea completă a unui program organizat de către un furnizor de formare profesională;
b) prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea;
c) prin calea informală se înțelege modalitatea de formare profesională neinstituționalizată, nestructurată și neintenționată, respectiv un contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educativ, familie, societate sau mediu profesional.
- Standardul ocupațional, respectiv standardul de pregătire profesională, este documentul care precizează competențele profesionale necesare practicării unei ocupații, respectiv specifice unei calificări.
2. Obiectivele generale ale formării profesionale continue.
- Formarea profesională continuă are următoarele obiective principale:
a) Adaptarea la schimbările calitative produse de procesele economice și tehnologice, la noile cerințe ale pieței muncii;
b) Facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieței muncii;
c) Pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creșterea competitivității forței de muncă;
d) Actualizarea cunoștințelor și perfecționarea pregătirii profesionale în ocupația de bază, precum și în ocupații înrudite;
e) Schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacității de muncă;
f) Însușirea unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
3. Organizarea formării profesionale.
- Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Educație, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea Consiliului Național de Formare a Adulților, în baza planurilor naționale de dezvoltare și de acțiune, a programelor de guvernare și a strategiilor sociale, elaborează politici și strategii naționale privind dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulților.
- Strategiile sectoriale și teritoriale privind formarea profesională se elaborează de către ministere, agenții naționale și alte organe ale administrației publice locale.
- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă îndeplinește și ea atribuții importante în domeniul formării forței de muncă, mai ales cu privire la persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
- În sfârșit, pentru realizarea formării profesionale a propriilor salariați, angajatorii (persoane juridice) au obligația elaborării planurilor de formare profesională în concordanță cu programele de dezvoltare și cu strategiile sectoriale și teritoriale.
- Formarea profesională continuă se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare, astfel:
a) Inițierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competențe specifice unei calificări conform standardului ocupațional sau de pregătire profesională;
b) Calificarea, respectiv recalificarea reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice uneia sau mai multor ocupații;
c) Perfecționarea, respectiv specializarea reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoștințelor, deprinderilor sau competențelor profesionale ale unei persoane care deține deja o calificare, respectiv dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași calificări, dobândirea de competențe noi în aceeași arie ocupațională sau într-o arie ocupațională nouă, dobândirea de competențe fundamentale cheie sau competențe tehnice noi, specifice mai multor ocupații.
- Formarea profesională continuă se organizează în mod distinct, pe niveluri de pregătire, profesii, ocupații, meserii și specialități, ținându-se seama de nevoile angajatorilor, de competențele de bază ale salariaților, de cerințele posturilor pe care aceștia le ocupă și de posibilitățile lor de promovare sau de încadrare în muncă, precum și de cerințele de pe piața muncii.
PASUL NR.2
1. Modalități de realizare a formării profesionale continue.
- Formarea profesională continuă se poate realiza prin următoarele tipuri de activități:
a) Cursuri organizate de către angajatori în cadrul unităților proprii;
b) Cursuri organizate de furnizorii de formare profesională din țară sau din străinătate;
c) Stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă;
d) Stagii de practică și specializare organizate în țară și în străinătate;
e) Formare individualizată;
f) Alte forme convenite între angajator și salariat.
- Participarea la formarea profesională poate avea loc, fie la inițiativa angajatorului, fie la inițiativa salariatului.
- Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale precum și orice alte aspecte legate de formarea profesională continuă, inclusiv obligațiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul, se stabilesc prin acordul părților și fac obiectul unor acte adiționale la contractele individuale de muncă.
- Angajatorul, persoană juridică, care are mai mult de 20 de salariați, elaborează anual și aplică planuri de formare profesională, cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților.
- Planul de formare profesională, elaborat în concordanță cu programele de dezvoltare și cu strategiile sectoriale și teritoriale, devine anexă la contractul colectiv de muncă întocmit la nivel de unitate.
- Angajatorul are obligația de a informa salariații cu privire la conținutul planului de formare profesională. Programele de formare profesională adoptate vor fi aduse la cunoștința tuturor salariaților în termen de trei zile de la adoptare, prin afișe în interiorul unității, în locuri adecvate și ușor accesibile pentru angajați.
- La stabilirea programelor de formare profesională, angajații și sindicatele vor adopta măsurile necesare pentru încurajarea și înlesnirea participării femeilor la cursurile și stagiile de formare profesională continuă.
- Angajatorul are obligația de a asigura participarea salariaților la programe de formare profesională continuă, după cum urmează:
a) Cel puțin odată la 2 ani, dacă angajatorul are mai mult de 21 de salariați.;
b) Cel puțin odată la 3 ani, dacă angajatorul are mai puțin de 21 de salariați.
2. Programele de formare profesională continuă.
- Formarea profesională continuă a salariaților se realizează prin programe de formare profesională ce cuprind totalitatea activităților de pregătire teoretică și/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competențe pentru un anumit domeniu.
- Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competențe profesionale în conformitate cu standardele ocupaționale, respectiv standardele de pregătire profesională, recunoscute la nivel național.
- Programele de formare profesională continuă, cuprind, în principal, următoarele elemente obligatorii:
a) Obiectivele programului de formare profesională exprimate în competențele profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul;
b) Durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;
c) Numărul minim și maxim de participanți pentru un ciclu sau o serie de pregătire;
d) Calificarea persoanelor cu atribuții de instruire teoretică și practică, respectiv a formatorilor;
e) Programa de pregătire;
f) Mijloacele și metodele prin care se asigură transmiterea și asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor practice necesare ocupației respective;
g) Dotările, echipamentele și materialele necesare;
h) Procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesională.
- Programa de pregătire poate fi structurată pe module cuantificate în credite transferabile.
- Participanții la programele de formare profesională continuă nu pot fi obligați să participe la alte activități decât cele prevăzute în programa de pregătire.
3. Furnizorii de servicii de formare profesională.
- Formarea profesională continuă se poate realiza de către persoane juridice de drept public sau privat, denumite furnizori de formare profesională, ce pot presta servicii de formare profesională cu respectarea standardelor de pregătire profesională.
- Furnizorii de formare profesională pot fi și Centrele de formare profesională, cu sau fără personalitate juridică, înființate de către persoane juridice de drept public sau privat.
- Programele de formare profesională se organizează de către furnizorii de formare profesională pentru ocupații, meserii, specialități și profesii, denumite pe scurt ocupații. Acestea sunt cuprinse în clasificarea ocupațiilor din România - C.O.R..
De asemenea, programele de formare profesională se pot organiza și pentru competențe profesionale comune mai multor ocupații.
IMPORTANT
- Furnizorii de servicii de formare profesională care solicită organizarea de programe de formare profesională în ocupații pentru care nu există standarde ocupaționale sau standarde de pregătire profesională pot elabora chiar și ei proiecte de standarde ocupaționale ce trebuie aprobate de Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților.
- Pentru persoanele cu handicap, furnizorii de servicii de formare profesională vor adapta programele în mod corespunzător în vederea asigurării accesului egal și nediscriminatoriu al acestor categorii de persoane la formare profesională.
- Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze din partea angajatorilor toate condițiile necesare pentru a-și alege și exercita profesia, meseria sau ocupația pentru a dobândi și menține un loc de muncă precum și pentru a promova profesional.
- În vederea utilizării superioare a resurselor umane și materiale, furnizorii de formare profesională se pot asocia, în condițiile legii, cu unități sau instituții de învățământ acreditate care desfășoară activități de formare profesională.
- Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu consultarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților, a Consiliului Național pentru Standarde Ocupaționale și Atestare, a ministerelor, a agențiilor naționale, a organelor administrației publice centrale și locale precum și a organizațiilor profesionale, elaborează Registrul Național al Calificărilor Profesionale.
PASUL NR. 3
1. Autorizarea Furnizorilor de Servicii de Formare Profesională.
- Furnizorii de servicii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională continuă numai dacă au prevăzut în statut sau, după caz, în autorizația pentru desfășurarea unor activități independente, activități de formare profesională și sunt autorizați în condițiile legii.
- Autorizarea se acordă pentru fiecare dintre ocupațiile, grupurile de ocupații sau calificările pentru care furnizorii de formare profesională organizează programe.
- Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face pe baza cererilor de evaluare pentru o perioadă de patru ani.
- Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională au în vedere următoarele elemente:
a) Programul de formare profesională;
b) Experiența furnizorilor de formare profesională și rezultatele activității lor anterioare obținerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-au realizat;
c) Resursele necesare desfășurării programelor de formare profesională continuă.
- Pentru a fi autorizați, furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele cu formatori care au profiluri sau specialitatea corespunzătoarea programei de pregătire și cunoștințele pedagogice specifice formării profesionale.
- Autorizarea poate fi retrasă dacă se constată nerespectarea condițiilor de autorizare și a programelor pentru care furnizorul de formare profesională a fost autorizat.
- Furnizorul de servicii de formare profesională căruia i s-a retras autorizarea are dreptul să solicite o nouă autorizare numai după trecerea unui an de la data comunicării retragerii. Dacă autorizarea s-a retras de două ori pentru aceeași ocupație, se pierde automat dreptul de a mai organiza programe de formare profesională pentru aceasta.
IMPORTANT
- În vederea autorizării, furnizorii de formare profesională plătesc taxe de autorizare care se constituie venituri la bugetul de stat, conform legii.
- Documentul prin care se certifică autorizarea se numește Autorizație și i se eliberează furnizorului de formare profesională pentru fiecare tip de programe de formare profesională.
2. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților coordonează întreaga activitătate de autorizare a furnizorilor de formare profesională. În acest fel se asigură desfășurarea în mod unitar, în întreaga țară, a activității de autorizare.
- Dintre atribuțiile Consiliului putem enumera:
a) Îndrumă metodologic, coordonează și controlează activitatea comisiilor de autorizare și a secretariatelor tehnice ale acestora;
b) Aprobă programele - cadru de formare profesională în baza cărora furnizorii de formare profesională elaborează programele de formare profesională continuă;
c) Elaborează, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, criterii și proceduri de evaluare a furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării sau retragerii autorizației precum și metodologia certificării formării profesionale a adulților;
d) Rezolvă contestațiile depuse de furnizorii de formare profesională în legătură cu activitatea comisiilor de autorizare;
e) Monitorizează furnizorii de formare profesională;
f) Acordă consultanță de specialitate privind formarea profesională.
- În vederea autorizării, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților poate înființa Comisii de autorizare județene, respectiv la nivelul Municipiului București.
- Atribuțiile Comisiilor de autorizare județene sunt: a) Autorizează furnizorii de formare profesională;
b) Oferă consultanță și informații furnizorilor de formare profesională;
c) Monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională și organizarea examenelor de absolvire și, după caz, retrag autorizațiile acestora;
d) Coordonează activitatea de organizare a examenelor de absolvire la terminarea cursurilor de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare profesională și alte forme specifice;
e) Aprobă listele cu specialiștii și experții la care se poate apela pentru activitățile de evaluare a furnizorilor de formare profesională și de examinare a participanților la programele de formare profesională continuă;
f) Emit decizii;
g) Transmit Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților date privind activitatea de autorizare și monitorizare a furnizorilor de formare profesională;
h) Desfășoară orice alte activități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților întocmește periodic rapoarte privind activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională pe care o coordonează.
3. Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților întocmește Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților, care cuprinde toți furnizorii de formare profesională autorizați, din întreaga țară.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților stabilește modalitățile de colectare și de organizare a datelor cuprinse în Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților.
- Datele sunt puse la dispoziția publicului interesat prin secretariatele tehnice ale comisiilor de autorizare, prin secretariatul tehnic al Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților și prin INTERNET.
- Structura Registrului Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților, denumit pe scurt RNFFPA, este prevăzută în H.G. nr. 522/2003.
PASUL NR. 4
1. Finanțarea Formării Profesionale Continue.
- Angajatorul suportă cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională continuă pentru salariați.
- Formarea profesională se finanțează din următoarele surse:
a) Fonduri proprii ale angajatorilor;
b) Taxe de la persoanele participante la programele de formare profesională continuă;
c) Sponsorizări, donații, surse externe atrase;
d) Bugetul asigurărilor pentru șomaj (șomeri).
- Societățile comerciale, companiile și societățile naționale, unitățile cooperatiste, regiile autonome și alte instituții pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaților, cheltuieli care se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
- Instituțiile finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pot finanța cheltuielile cu formarea profesională a salariaților din surse bugetare sau extrabugetare, potrivit bugetelor aprobate.
- Instituțiile finanțate din fonduri extrabugetare pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaților din aceste venituri.
- Furnizorii de formare profesională autorizați sunt scutiți de plata TVA pentru operațiunile de formare profesională.
2. Evaluarea și certificarea formării profesionale.
- Participanții la programele de formare profesională continuă susțin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică și practică.
- Examenul de absolvire reprezintă un set de probe teoretice și/sau practice prin care se constată dobândirea competențelor specifice programului de formare profesională continuă.
- Examenul de absolvire se susține în fața unei comisii constituite din 2/3 specialiști din afara furnizorilor de formare profesională și 1/3 reprezentanți ai furnizorilor de formare profesională. Pot asista și reprezentanți ai beneficiarilor programelor de formare profesională.
- În funcție de tipul programului și de formele de realizare a formării profesionale, furnizorul de formare profesională autorizat poate elibera următoarele tipuri de certificate:
a) Certificat de calificare profesională pentru cursuri de calificare sau recalificare.
b) Certificat de absolvire pentru cursuri și stagii de inițiere, precum și pentru cursuri și stagii de perfecționare sau de specializare.
- În cazul programelor de formare profesională structurate pe module, la terminarea fiecărui modul în parte, după susținerea testului de evaluare, se eliberează un certificat de absolvire cu menționarea competențelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile.
- Certificatele de calificare profesională și de absolvire sunt tipărite de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și au regimul actelor de studii.
- Formularele certificatelor de calificare profesională și respectiv de absolvire se pun la dispoziția furnizorilor de formare profesională, contra cost, de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Direcțiile generale județene de muncă și respectiv, Direcția generală a Municipiului București.
- Certificatele de calificare profesională sau de absolvire se eliberează însoțite de o anexă denumită “supliment descriptiv al certificatului” în care se precizează competențele profesionale dobândite, competențe prevăzute în standardul ocupațional, respectiv în standardul de pregătire profesională.
- Angajatorii, persoane juridice, pot organiza programe, respectiv cursuri de formare profesională, în doua ipostaze:
a) Fără a avea autorizație de furnizor de formare profesională, situație în care certificatele au valabilitate numai în cadrul lor intern;
b) Ca furnizori autorizați de formare profesională, caz în care certificatele eliberate de ei au recunoaștere națională.
- Procedura de evaluare și certificare a competentelor obținute prin alte căi decât cele formale, se elaborează de Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților și se aprobă prin ordin comun al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
3. Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator.
- Există două contracte speciale de formare profesională organizată de angajator și anume:
a) Contractul de calificare profesională;
b) Contractul de adaptare profesională.
- Contractul de calificare profesională este cel în baza căruia salariatul se obligă să urmeze cursurile de formare organizate de angajator, în vederea dobândirii unei calificări profesionale. Pot încheia un astfel de contract salariații cu vârsta minimă de 16 ani împliniți, care încă nu au dobândit o calificare sau au o calificare, dar aceasta nu le permite menținerea locului de muncă la acel angajator.
- Contractul de calificare profesională se încheie pentru o durată cuprinsă între șase luni și doi ani.
Pot încheia asemenea contracte de formare profesională numai angajatorii autorizați în acest sens de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
- Contractul de adaptare profesională se încheie în vederea adaptării salariaților debutanți la o funcție nouă, în cadrul unui loc de muncă nou sau în cadrul unui colectiv de muncă nou. Acest contract se încheie odată cu încheierea contractului individual de muncă sau, după caz, la debutul salariatului într-o nouă funcție, la noul loc de muncă sau în noul colectiv, în condițiile legii.
- Contractul de adaptare profesională nu poate fi mai mare de un an.
PASUL NR. 5
1. Drepturile și obligațiile angajatorilor cu privire la formarea profesională continuă.
- Codul Muncii consacră un întreg titlu (art. 188-213) Formării profesionale ca expresie a dreptului de acces la formarea profesională continuă. Acestui drept al salariaților îi corespunde o obligație corelativă a angajatorilor, având același obiect, consacrată de articolul 190 din Codul Muncii.
- Astfel, angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, după cum urmează:
a) Cel puțin o dată la doi ani, dacă au cel puțin 21 de salariați.
b) Cel puțin o dată la trei ani, dacă au sub 21 de salariați.
- Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condițiile de mai sus, se suportă de către angajatori.
- Angajatorul, persoană juridică, care are mai mult de 20 de salariați, elaborează în fiecare an și aplică planuri de formare profesională, acest lucru făcându-se cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților.
- Planul de formare profesională astfel elaborat devine anexă la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
- Participarea la formarea profesională continuă, poate avea loc fie la inițiativa angajatorului, fie la inițiativa salariatului.
- În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este inițiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.
- Dacă programele se desfășoară în altă localitate decât cea în care salariatul își are locul de muncă, angajatorii suportă cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de formare profesională.
- Pe perioada în care participă la programe de formare profesională continuă finanțate de angajatori, salariații primesc drepturile salariale stabilite potrivit contractului individual de muncă pentru program de lucru normal.
- Dacă participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională continuă presupune scoaterea parțială din activitate a salariatului, angajatorul este obligat să-i acorde acestuia următoarele drepturi:
a) Dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă ce nu depășește 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de salariul integral corespunzător postului și funcției deținute, cu toate indemnizațiile, sporurile și adaosurile la acesta;
b) Dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de bază și după caz, de sporul de vechime. Pentru bugetari, sporul de vechime este cuprins acum în salariul de bază.
c) Dacă participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesională presupune scoaterea integrală din activitate, contractul individual de muncă al salariatului respectiv se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizație plătită de angajator, prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz.
- Pe perioada suspendării contractului individual de muncă în condițiile de mai sus, salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.
- Salariații care au beneficiat de un curs sau de un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile nu pot avea inițiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puțin trei ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesională.
- Durata obligației salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile de formare precum și orice alte aspecte în legătură cu obligațiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act adițional la contractul individual de muncă.
- Nerespectarea de către salariat a dispozițiilor contractuale determină obligarea acestuia de către angajator la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada convenită, menționată în actul adițional la contractul individual de muncă.
- Obligația de mai sus revine acelor salariați care au fost concediați, în perioada stabilită prin actul adițional, pentru motive disciplinare ori imputabile.
- Când salariatul este cel care are inițiativa participării la o formă de pregătire profesională continuă, cu scoatere din activitate, angajatorul, va analiza solicitarea salariatului, împreună cu sindicatul, respectiv reprezentanții salariaților.
- Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de salariat, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, precum și cu privire la condițiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională și dacă va suporta în totalitate sau numai în parte costurile.
- Salariații care au încheiat un act adițional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi, în afara salariului corespunzător locului de muncă, și o serie de avantaje suplimentare (convenite cu angajatorul), printre ele numărându-se și cele pentru formarea profesională.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
ACCES– Formarea profesională continuă, calificare/recalificare – garanția succesului pe piața muncii pentru angajați
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
August 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Toate câmpurile sunt obligatorii.