GHIDUL ANGAJATULUI 2010
IMPORTANT
Lucrarea a fost elaborată avându-se în vedere literatura de specialitate, practica și actele normative apărute până în octombrie 2010.
CINCI MOTIVE pentru FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ
MOTIVUL NR.1
Sunteți nou intrat pe piața muncii și vă confruntați cu greutățile specifice începutului de drum? Constatați că tot ceea ce ați învățat în școală nu se prea potrivește cu ce vi se cere să faceți zi de zi? Nu știți cum să ieșiți din încurcătură?
Există o soluție simplă și la îndemână: contractul de adaptare profesională!
Pentru date suplimentare și pașii de urmat, citiți acest ghid.
MOTIVUL NR. 2
Sunteți amenințat cu șomajul ca urmare a restructurării sau privatizării? Nu mai găsiți de lucru în meseria dumneavoastră și nici în cele înrudite? Ați încercat și în localitățile apropiate și degeaba?!
Sunteți, fără îndoială, într-un moment de cumpănă! Nu disperați însă, pentru că puteți urma un curs de recalificare într-o meserie cerută chiar în unitatea dumneavoastră. Întotdeauna există o a doua șansă. Folosiți-o, dar nu înainte de a răsfoi acest ghid!
MOTIVUL NR. 3
Sunteți nemulțumit nu numai pentru că nu promovați, dar și pentru că, la locul dumneavoastră de muncă, totul a devenit o activitate de rutină. De ani buni nu se întâmplă nimic semnificativ și, cu toate abilitățile pe care le aveți, nu vedeți nici o șansă de schimbare în viața dumneavoastră profesională.
Simțiți nevoia de a face altceva și nu știți cum? Începeți printr-un curs de formare profesională continuă, iar pentru o informare mai amplă parcurgeți cei cinci pași pe care îi propune acest ghid.
MOTIVUL NR. 4
Vă numărați printre persoanele considerate de oficiali vulnerabile? Adică fie sunteți o femeie care vă creșteți singură copiii, fie sunteți o persoană cu handicap, fie sunteți de etnie rromă, fie sunteți foarte tânăr sau, dimpotrivă, mai aveți doar câțiva ani până la pensie.
Pentru fiecare, hotărâtoare este stabilitatea în muncă, iar aceasta se poate consolida și prin recurgerea la programe de formare profesională continuă.
Pentru a ști concret cum să procedați, citiți cu atenție paginile ce urmează!
MOTIVUL NR. 5
Aveți o experiență mare de muncă și totuși, în sinea dumneavoastră, recunoașteți că sunt unele lucruri care încep să vă depășească. Parcă nu mai stăpâniți, ca odinioară, problematica importantului dumneavoastră loc de muncă. Au apărut noi tehnologii de producție, noi sisteme informatice și de comunicare, un alt tip de management și toate doar în câțiva ani!
Vă bate gândul să renunțați?! O soluție mult mai bună este aceea de a vă face timp pentru a urma un curs de perfecționare sau de specializare, în țară sau în străinătate. Durata acestuia este cuprinsă între 3 și 6 luni, după care veți putea reveni acolo unde este încă mare nevoie de dumneavoastră.
Pentru amănunte, uitați-vă peste conținutul celor cinci pași cu privire la formarea profesională continuă.
CUPRINS
PASUL NR. 1
1. Formarea profesională a adulților. Noțiuni generale
2. Obiectivele formării profesionale continue a salariaților
3. Organizarea formării profesionale
PASUL NR. 2
1. Modalități de realizare a formării profesionale continue a salariaților
2. Programele de formare profesională
3. Furnizorii de servicii de formare profesională continuă
PASUL NR. 3
1. Autorizarea furnizorilor de servicii de formare profesională
2. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
3. Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților
4. Autoritatea Națională pentru Calificări
PASUL NR. 4
1. Finanțarea formării profesionale continue a salariaților
2. Evaluarea și certificarea formării profesionale continue
3. Cadrul Național al Calificărilor
4. Atestarea calificării pentru a lucra într-un stat membru U.E.
PASUL NR. 5
1. Drepturile și obligațiile salariaților cu privire la formarea profesională continuă
PASUL NR. 1
1. Formarea profesională a adulților. Noțiuni generale
- În limbajul comun, prin formare profesională înțelegem orice procedură prin care o persoană dobândește o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă, eliberate conform legii.
- Formarea profesională a adulților vizează persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă și pot participa la programe de formare profesională, în condițiile legii.
- Formarea profesională a adulților cuprinde formarea profesională inițială și formarea profesională continuă organizate prin alte modalități decât cele specifice sistemului național de învățământ.
- Dacă formarea profesională inițială a adulților asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă, formarea profesională continuă este ulterioară formării inițiale și asigură adulților fie dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite, fie acumularea de noi competențe.
IMPORTANT
- Prin formare profesională continuă înțelegem procedura prin care o persoană, având deja o calificare ori o profesie dobândește noi competențe cognitive și funcționale.
- Competența profesională este capacitatea de a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul specificat în standardul ocupațional.
- Competențele profesionale se dobândesc pe cale formală, non-formală sau informală:
a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională;
b) prin calea non-formală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau auto-instruirea;
c) prin calea informală se înțelege modalitatea de formare profesională neinstituționalizată, nestructurată și neintenționată, respectiv un contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educațional, familie, societate sau mediu profesional.
- Standardul ocupațional este documentul care precizează unitățile de competență și nivelul calitativ asociat rezultatelor activităților cuprinse într-o ocupație.
2. Obiectivele formării profesionale continue a salariaților
- Formarea profesională continuă a salariaților are următoarele obiective principale:
a) Dobândirea unor cunoștințe avansate, a unor metode și procedee moderne, necesare pentru realizarea activităților profesionale;
b) Actualizarea cunoștințelor și deprinderilor specifice postului și locului de muncă și perfecționarea pregătirii profesionale pentru ocupația de bază;
c) Adaptarea salariatului la cerințele postului sau ale locului de muncă;
d) Reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice;
e) Obținerea unei noi calificări profesionale;
f) Prevenirea riscului șomajului;
g) Promovarea în muncă și dezvoltarea carierei profesionale.
3. Organizarea formării profesionale
- Formarea profesională a salariaților se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare, astfel:
a) Inițierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competențe specifice unei calificări conform standardului ocupațional sau de pregătire profesională;
b) Calificarea, respectiv recalificarea reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competențe profesionale care permit unei persoane să desfășoare activități specifice uneia sau mai multor ocupații;
c) Perfecționarea, respectiv specializarea reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoștințelor, deprinderilor sau competențelor profesionale ale unei persoane care deține deja o calificare, respectiv dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași calificări, dobândirea de competențe noi în aceeași arie ocupațională sau într-o arie ocupațională nouă, dobândirea de competențe fundamentale cheie sau competențe tehnice noi, specifice mai multor ocupații.
- Formarea profesională a salariaților se organizează, în mod distinct, pe niveluri de pregătire, profesii, ocupații, meserii și specialități, ținându-se seama de nevoile angajatorilor, de competențele de bază ale adulților, de cerințele posturilor pe care aceștia le ocupă și de posibilitățile lor de promovare sau de încadrare în muncă, precum și de cerințele de pe piața muncii. Nu în ultimul rând, sunt importante și aspirațiile angajaților.
PASUL NR. 2
1. Modalități de realizare a formării profesionale continue a salariaților
- Formarea profesională a salariaților se poate realiza prin următoarele tipuri de activități:
a) Cursuri organizate de angajatori în cadrul unităților proprii;
b) Cursuri organizate de furnizorii de formare profesională din țară sau din străinătate;
c) Stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă;
d) Stagii de practică și specializare în țară și în străinătate;
e) Formare individuală;
f) Alte forme de pregătire convenite între salariat și angajator.
- Participarea la formarea profesională poate avea loc fie la inițiativa angajatorului, fie la inițiativa salariatului.
- Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale precum și orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligațiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul, se stabilesc prin acordul părților și fac obiectului unor acte adiționale la contractele individuale de muncă.
- Angajatorul, persoană juridică, care are mai mult de 20 de salariați, elaborează anual și aplică Planuri de formare profesională cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților.
- Planul de formare profesională, elaborat în concordanță cu programele de dezvoltare și cu strategiile sectoriale și teritoriale, devine anexă la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
- Salariații au dreptul să fie informați cu privire la conținutul planului de formare profesională.
- Programele de formare profesională adoptate vor fi aduse la cunoștința tuturor salariaților în termen de 3 zile de la adoptare, prin afișare în interiorul unității, în locuri adecvate și ușor accesibile pentru angajați.
- La stabilirea programelor de formare profesională, angajatorii și sindicatele vor adopta măsurile necesare pentru încurajarea și înlesnirea participării femeilor la cursurile și stagiile de formare profesională.
- Salariații au dreptul să participe la programe de formare profesională după cum urmează:
a) Cel puțin o dată la 2 ani, dacă angajatorul are mai mult de 21 de salariați;
b) Cel puțin o dată la 3 ani, dacă angajatorul are mai puțin de 21 de salariați.
2. Programele de formare profesională
- Formarea profesională continuă a salariaților se realizează prin programul de formare profesională ce cuprinde totalitatea activităților de pregătire teoretică și/sau practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competențe pentru un anumit domeniu.
- Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competențe profesionale în conformitate cu standardele ocupaționale, respectiv cu standardele de pregătire profesională, recunoscute la nivel național.
- Standardul ocupațional, respectiv standardul de pregătire profesională, este documentul care precizează competențele profesionale necesare practicării unei ocupații, respectiv, specifice unei calificări.
- Programele de formare profesională cuprind, în principal, aceste elemente obligatorii:
a) Obiectivele programului de formare profesională exprimate în competențele profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul;
b) Durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;
c) Numărul minim și maxim de participanți pentru un ciclu sau o serie de pregătire;
d) Calificarea persoanelor cu atribuții de instruire teoretică/practică și a formatorilor;
e) Programa de pregătire;
f) Mijloacele și metodele prin care se asigură transmiterea și asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor practice necesare ocupației respective;
g) Dotările, echipamentele și materialele necesare; h) Procedura de evaluare în conformitate cu obiectivele specifice programului de formare profesională.
- Programa de pregătire poate fi structurată pe module cuantificate în credite transferabile.
- Participanții la programele de formare profesionale nu pot fi obligați să participe la alte activități decât cele prevăzute în programa de pregătire.
3. Furnizorii de servicii de formare profesională
- Formarea profesională continuă se poate realiza de către persoane juridice de drept public sau privat denumite Furnizori de Formare Profesională. Aceștia pot presta servicii de formare profesională, cu respectarea standardelor de pregătire profesională.
- Furnizori de formare profesională pot fi și centrele de formare profesională, cu sau fără personalitate juridică, înființate de persoane juridice de drept public sau privat.
- Programele de formare profesională se organizează de Furnizorii de Formare Profesională pentru ocupații, meserii, specialități și profesii, denumite pe scurt ocupații, cuprinse în Clasificarea Ocupațiilor din România – C.O.R., precum și pentru competențe profesionale comune mai multor ocupații.
IMPORTANT
- Furnizorii de servicii de formare profesională, care solicită organizarea de programe de formare profesională în ocupații pentru care nu există încă definite standarde ocupaționale sau standarde de pregătire profesională, pot elabora chiar și ei proiecte de standarde ocupaționale. Acestea trebuie supuse spre aprobare Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.
- Pentru persoanele cu handicap, furnizorii de servicii de formare profesională vor adapta programele în mod corespunzător, în vederea asigurării accesului egal și nediscriminatoriu al acestei categorii de persoane la formarea profesională.
- Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condițiile pentru a-și alege și exercita profesia, meseria sau ocupația, pentru a dobândi și pentru a menține un loc de muncă, precum și pentru a promova profesional de-a lungul carierei.
- În vederea utilizării superioare a resurselor umane și materiale, furnizorii de formare profesională se pot asocia, în condițiile legii, cu unități sau instituții de învățământ acreditate, care desfășoară activități de formare profesională.
PASUL NR. 3
1. Autorizarea furnizorilor de servicii de formare profesională
- Furnizorii de servicii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională numai dacă au prevăzut în statut sau, după caz, în autorizația pentru desfășurarea unor activități independente, activități de formare profesională și sunt autorizați în condițiile legii.
- Autorizarea se acordă pentru fiecare dintre ocupațiile, grupurile de ocupații sau calificările pentru care furnizorii de formare profesională organizează programe de formare profesională.
- Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face pe baza criteriilor de evaluare, pentru o perioadă de 4 ani.
- Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională au în vedere următoarele elemente:
a) Programul de formare profesională;
b) Experiența furnizorilor de formare profesională și rezultatele activității lor anterioare obținerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-au realizat;
c) Resursele necesare desfășurării programelor de formare profesională continuă.
- Pentru a fi autorizați furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele cu formatori care au profiluri sau specialitatea corespunzătoare programei de pregătire și cunoștințele pedagogice specifice formării profesionale.
- Autorizarea poate fi retrasă dacă se constată nerespectarea condițiilor de autorizare și a programelor pentru care furnizorul de formare profesională a fost autorizat sau dacă, în mod repetat, rezultatele la examenele de absolvire au fost nesatisfăcătoare.
- Furnizorul de servicii de formare profesională căruia i s-a retras autorizarea poate solicita o nouă autorizare numai după un an de la data comunicării retragerii.
Dacă autorizarea s-a retras de două ori pentru aceeași ocupație, respectivul furnizor de servicii de formare profesională pierde dreptul de a mai organiza programe de formare profesională pentru aceasta.
IMPORTANT
- În vederea autorizării, furnizorii de formare profesională trebuie să plătească taxe de autorizare, care se constituie venituri la bugetul de stat, în conformitate cu legislația în vigoare.
- Documentul prin care se certifică autorizarea se numește Autorizație și i se eliberează furnizorului de formare profesională pentru fiecare tip de program de formare profesională în parte.
2. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților coordonează activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională, așa încât aceasta să se desfășoare în mod unitar în întreaga țară.
- Dintre atribuțiile Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților menționăm:
a) Îndrumă metodologic, coordonează și controlează activitatea comisiilor de autorizare și a secretariatelor tehnice ale acestora;
b) Aprobă programele-cadru de formare profesională în baza cărora furnizorii de formare profesională elaborează programele de formare profesională;
c) Elaborează, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, criterii și proceduri de evaluare a furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării sau retragerii autorizației. De asemenea, eleborează și metodologia certificării formării profesionale a adulților;
d) Rezolvă contestațiile depuse de furnizorii de formare profesională în legătură cu activitatea comisiilor de autorizare;
e) Monitorizează furnizorii de formare profesională;
f) Acordă consultanță de specialitate privind formarea profesională.
- În vederea autorizării, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților poate înființa Comisii de autorizare județene, respectiv la nivelul municipiului București.
- Comisiile de autorizare județene au următoarele atribuții:
a) Autorizează furnizorii de formare profesională;
b) Oferă consultanță și informații furnizorilor de formare profesională;
c) Monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională și organizează examenele de absolvire și, după caz, retrag autorizația acestora;
d) Coordonează organizarea examenelor de absolvire care au loc la terminarea cursurilor de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare profesională și alte forme specifice;
e) Aprobă listele de specialiști și experți la care se poate apela pentru activitățile de evaluare a furnizorilor de formare profesională și de examinare a participanților la programele de formare profesională continuă;
f) Emit decizii;
g) Transmit Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților date privind activitatea de autorizare și monitorizare a furnizorilor de formare profesională;
h) Desfășoară orice alte activități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților întocmește periodic rapoarte privind activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională pe care o coordonează.
3. Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților întocmește Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților. Acesta trebuie să cuprindă toți furnizorii de formare profesională autorizați din întreaga țară.
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților stabilește modalitățile de colectare și de organizare a datelor cuprinse în Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților.
- Datele sunt puse la dispoziția publicului interesat prin secretariatele tehnice ale comisiilor de autorizare, prin secretariatul tehnic al Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților și prin Internet.
- Structura Registrului național al furnizorilor de formare profesională a adulților, denumit pe scurt Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților este prevăzută în H.G. nr. 522/2003.
4. Autoritatea Națională pentru Calificări
- Noua lege a educației prevede constituirea Autorității Naționale pentru Calificări prin fuziunea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) cu Agenția Națională pentru Calificările din Învățământul Superior și Parteneriat cu Mediul Economic (AC PART).
- Autoritatea Națională pentru Calificări elaborează Cadrul Național al Calificărilor pe baza Cadrului European al calificărilor, gestionează Registrul Național al Calificărilor și Registrul Național al Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților.
Autoritatea Națională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel național, coordonează sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă și activitățile comitetelor sectoriale.
- Autoritatea Națională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, structura, organizarea și funcționarea acesteia urmând a fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.
- Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează și certifică evaluatorii de competențe profesionale, evaluatorii de evaluatori și evaluatorii externi.
Criteriile și procedurile de evaluare și certificare a evaluatorilor de competențe profesionale, a evaluatorilor de evaluatori și a evaluatorilor externi se stabilesc prin Normele metodologice de aplicare a noii legi a educației.
- Autoritatea Națională pentru Calificări întocmește Registrul național al evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi certificați.
Autoritatea acreditează centrele de evaluare și organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.
PASUL NR. 4
1. Finanțarea formării profesionale continue
- Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionale a salariaților se suportă de către angajatori.
- Formarea profesională a adulților se finanțează din următoarele surse:
a) Fonduri proprii ale angajatorilor;
b) Taxe colectate de la persoanele participante la programele de formare profesională;
c) Sponsorizări, donații și alte surse externe atrase;
d) Bugetul asigurărilor pentru șomaj.
- Societățile comerciale, companiile și societățile naționale, unitățile cooperatiste, regiile autonome și alte instituții pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaților, cheltuieli care se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
- Instituțiile finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pot finanța cheltuielile cu formarea profesională a salariaților din surse bugetare sau extrabugetare, potrivit bugetelor proprii aprobate.
- Instituțiile finanțate din fonduri extrabugetare pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaților din aceste venituri.
- Furnizorii de formare profesională autorizați sunt scutiți de plata TVA pentru operațiunile de formare profesională.
2. Evaluarea și certificarea formării profesionale
- Participanții la programele de formare profesională continuă susțin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică.
- Examenul de absolvire reprezintă un set de probe teoretice și/sau practice prin care se constată dobândirea competențelor specifice programului de formare profesională.
- Examenul de absolvire se susține în fața unei comisii constituite din 2/3 specialiști din afara furnizorilor de formare profesională și 1/3 reprezentanți ai furnizorilor de formare profesională care au organizat programul de formare profesională.
- Pot asista și reprezentanți ai beneficiarilor programelor de formare profesională.
- În funcție de tipul programului și de formele de realizare a formării profesionale, furnizorul de formare profesională autorizat poate elibera următoarele tipuri de certificate:
a) Certificat de calificare profesională pentru cursuri de calificare sau recalificare;
b) Certificat de absolvire pentru cursuri și stagii de inițiere, precum și pentru cursuri și stagii de perfecționare sau de specializare.
- În cazul programelor de formare profesională structurate pe module, la terminarea fiecărui modul, după susținerea testului de evaluare, se eliberează un certificat de absolvire cu menționarea competențelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile.
- Certificatele de calificare profesională și de absolvire sunt tipărite de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și au regimul actelor de studii.
- Formularele certificatelor de calificare profesională și respectiv de absolvire se pun la dispoziția furnizorilor de formare profesională, contra cost, de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Direcțiile generale județene de muncă și respectiv, Direcția generală a Municipiului București.
- Certificatele de calificare profesională sau de absolvire se eliberează însoțite de o anexă denumită „Supliment descriptiv al certificatului”.
În cadrul acestei anexe trebuie precizate competențele profesionale dobândite, competențe prevăzute în standardul ocupațional, respectiv în standardul de pregătire profesională.
- Procedura de evaluare și certificare a competențelor obținute prin alte căi decât cele formale, se elaborează de Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților și se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
3. Cadrul Național al Calificărilor
- Cadrul Național al Calificărilor este un instrument prevăzut în noua lege a educației pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al cărui scop este integrarea și coordonarea sistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă.
- Cadrul Național al Calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și relaționarea tuturor rezultatelor învățării dobândite în contexte de învățare formale, non-formale și informale și asigură coerența calificărilor și a titlurilor certificate.
Existența unui cadru național al calificărilor contribuie la evitarea duplicării și suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învață să ia decizii în cunoștință de cauză privind planificarea carierei și facilitează evoluția profesională în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
- Cadrul Național al Calificărilor contribuie la asigurarea calității sistemului de formare profesională pentru că se bazează pe standardele naționale folosite atât la formarea cât și la evaluarea de competențe, indiferent de contextul în care acestea au fost dobândite.
4. Atestarea calificării pentru a lucra într-un stat membru al Uniunii Europene
- Prin Ordinul nr. 51/2007 al ministrului muncii a fost aprobată Procedura de atestare a calificării – pregătire și experiență profesională – dobândite în România, în afara sistemului Național de învățământ, de către cetățenii români care doresc să desfășoare activități, în mod independent sau ca salariați, pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
- Solicitanții – cetățeni români – depun la Direcțiile de muncă alături de cererea necesară, o documentație care cuprinde documentele esențiale de natură să probeze calificarea profesională (certificat de calificare/absolvire, adeverință, certificat de competențe profesionale etc.) și experiența profesională (carnetul de muncă, adeverință emisă de angajator).
- Atestatele eliberate de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Direcțiile generale județene sau a Municipiului București se înscriu într-un registru special având un regim special.
- Decizia de neacordare a atestatului poate fi contestată la instanța judecătorească, în condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu completările ulterioare.
PASUL NR. 5
1. Drepturile și obligațiile salariaților cu privire la formarea profesională continuă
- Formarea profesională reprezintă un drept al salariaților, fiind prevăzută „expresis verbis” în alineatul 2 al articolului 41 din Constituția României care stipulează că:
„Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.“
- În același sens putem invoca și prevederile art. 39 alineatul 1 litera “g” din Codul Muncii care consfințește faptul că „pentru salariat, accesul la formarea profesională constituie un drept”.
- Codul Muncii consacră un întreg titlu (art. 188-213) formării profesionale ca expresie a dreptului salariaților de acces la formarea profesională continuă. Acestui drept al salariaților îi corespunde o obligație corelată a angajatorilor, având același obiect, consacrată de art. 190 din Codul Muncii.
- Salariații au drepturi egale de acces la formarea profesională, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenență politică sau religioasă.
- Participarea la formarea profesională continuă poate avea loc fie la inițiativa angajatorului, fie la inițiativa salariatului.
A. Pentru perioada în care participă la programe de formare profesională continuă finanțate de către angajator, salariații primesc drepturile salariale stabilite potrivit contractului individual de muncă pentru un program de lucru normal.
- Dacă programele de desfășoară în alte localități decât cea în care salariatul își are locul de muncă, angajatorii suportă cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de formare profesională.
- Salariații care, la cererea angajatorului, participă la programe de formare profesională pe o perioadă de cel puțin 3 luni, încheie cu acesta acte adiționale la contractele individuale de muncă, prin care sunt stabilite obiectivele și obligațiile după absolvire.
- Dacă participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională continuă presupune scoaterea parțială din activitate, salariatul participant va beneficia de următoarele drepturi:
a) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă ce nu depășește 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, salariatul va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de salariul integral corespunzător postului și funcției deținute, cu toate îndemnizațiile, sporurile și adaosurile asociate acestuia;
b) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de bază și după caz, de sporul de vechime. Nu trebuie uitat că, pentru angajații din cadrul sectorului bugetar, sporul de vechime este cuprins acum în salariul de bază!
c) Dacă participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesională presupune scoaterea integrală din activitate, contractul individual de muncă al salariatului respectiv se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizație plătită de angajator, prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz.
Pe perioada suspendării contractului individual de muncă, în condițiile mai sus amintite, salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.
- Salariații care au beneficiat de un curs sau de un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile nu pot avea inițiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puțin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesională.
Durata obligației salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile de formare precum și orice alte aspecte în legătură cu obligațiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act adițional la contractul individual de muncă.
- Nerespectarea de către salariat a dispozițiilor contractuale determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada convenită, menționată în actul adițional la contractul individual de muncă. De asemenea, această obligație revine și salariaților care au fost concediați, în perioada stabilită prin actul adițional, pentru motive disciplinare ori imputabile.
B. Când, dimpotrivă, salariatul este cel care are inițiativa participării la o formă de pregătire profesională continuă, cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreună cu sindicatul, respectiv reprezentanții salariaților.
- Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de salariat, în termen de 15 zile de la primirea solicitării, precum și cu privire la condițiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională și dacă va suporta în totalitate sau în parte costurile de participare.
- Salariații care au încheiat un act adițional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi, în afara salariului corespunzător locului de muncă, și alte avantaje în natură pentru formarea profesională continuă.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
ACCES – Formarea profesională continuă, calificare/recalificare – garanția succesului pe piața muncii pentru angajați
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE
Octombrie 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
www.proiectacces.ro
Toate câmpurile sunt obligatorii.
